Oscar şi Tanti Roz este o carte care te va urmări mult timp după ce ai întors ultima pagină.
Oscar este un băieţel bolnav de cancer, aflat în ultimul stadiu. Ascultând la uşa doctorului, Oscar află că transplantul de maduvă nu a reuşit şi că va muri foarte curând. Dezamăgit de laşitatea părinţilor, Oscar nu mai acceptă în preajmă decât pe Tanti Roz, o bătrânică ce lucra voluntar în spital. Ea îl sfătuieşte pe copil să îi scrie lui Dumnezeu ca să nu se mai simtă singur şi să trăiască fiecare zi ca şi cum ar fi zece ani. Astfel Oscar trece prin adolescenţă împreună cu prietenii din spital, Popcorn, Einstein, Jumară, se îndrăgosteşte de Peggy Albăstrea, se ceartă cu aceasta, apoi se împacă, aşa cum se întâmplă în viaţa adevărată. Când împlinise 110 ani, băieţelul moare, lăsând un gol imens în sufletul parinţilor, al lui Tanti Roz şi al…cititorului.
De ce mi-a plăcut mie cartea?
A fost o lecţie pe care am primit-o de la „un prieten de hârtie”. Credem că dacă părinţii ne ceartă sau nu ne cumpără ceea ce dorim, suntem nefericiţi. Am înţeles că ar trebui să apreciez mai mult ceea ce am. Copilul s-a revoltat pe boala lui, dar a înţeles că nu o poate schimba şi că depinde doar de el cum va sfârşi.
De ce ar trebui să o citeşti tu?
Ar trebui să fie o lectură obligatorie! Un subiect grav precum moartea este prezentat în mod haios. Vei râde printre lacrimi împreună cu Oscar care îşi începe scrisorile cu „Dragă Doamne-Doamne” şi încheie cu „Pe mâine, pupici”. Vei fi muuult mai atent atunci când vei fi tentat să spui că eşti nefericit, vei realiza că şi copiii pot şi trebuie să fie demni, că nu trebuie să cauţi vinovatul, ci calea de a merge mai departe, indiferent de situaţia în care te afli.
Citatul preferat:
Am încercat să le explic părinţilor mei ce-i viaţa, un cadou foarte tare. La început supraestimăm cadoul ăsta: credem că am primit viaţa veşnică. După aceea îl subestimăm, ni se pare urât, prea scurt, mai c-am fi gata să-l aruncăm. In sfârşit ne dăm seama că nu am primit-o cadou, ci cu împrumut. şi-atunci încercăm s-o merităm.
Ambasador al lecturii,
Carina Kuttesch,
clasa a V-a – Scoala Gimnazială Nr 280, Bucureşti
