Caută
Close this search box.

Eroinele „Escadrilei albe” ajunse în vizorul comuniștilor #romancesmart

9 / 100

Printre puținii piloți care suvolau cerul atunci când străzile patriei erau pline de căruțe și birje, s-au numărat și câteva femei.

Ele au intrat în istorie pentru că, în timpul războiului, au format o echipă de salvare aeriană numită „Escadrila albă”. Pentru faptele lor de vitejie, au fost inițial decorate, apoi prigonite și închise de regimul comunist, care nu tolera curajul și personalitățile proeminente.

Prima femeie pilot și prima femeie parașutist erau din Tecuci

Din Tecuci provin două dintre pionierele aviației feminine românești, Elena Caragiani, prima româncă brevetată pilot, și Smaranda Brăescu, prima femeie-parașutist. Amândouă, deși la peste un deceniu distanță, au avut de înfruntat obtuzitatea autorităților române, care le-a respins solicitarea de a primi brevetul de pilot.

Elena Caragiani a obținut brevetul la începutul lui 1914, de la Aeroclubul francez. Cu un an mai devreme, absolvise Facultatea de Drept, devenind una dintre primele femei din România licențiată în Științe juridice. Tot atunci, urmase școala de pilotaj a prințului Valentin Bibescu și ceruse brevetul de pilot, pe care autoritățile din țară nu i l-au acordat.

Atunci, a plecat la Paris, unde a urmat cursurile Școlii Civile de Aviație și a obținut brevetul de pilot nr. 1591. Revenită în țară, tot nu i s-a permis să zboare, așa că s-a întors în Franța, unde a devenit primul corespondent de război din lume, scriind „reportaje din avion”.

Apoi a plecat în SUA, unde a participat la survolarea oceanului, alături de piloții americani. Nici după aceste două experiențe internaționale, românii nu i-au dat dreptul să zboare, ci doar pe acela de a fi infirmieră pe frontul din Moldova.

 

Saltul cu parașuta, primul pas spre zbor

După mai bine de un deceniu, Smaranda Brăescu s-a lovit de aceleași probleme. În aceste condiții, a plecat în Germania, unde a primit brevetul de parașutistă, în 5 iulie 1928. Astfel, România devenea a patra țară cu o femeie-parașutist, după Franța, Cehoslovacia și Elveția.

Ea nu-și dorea să sară cu parașuta, ci să zboare, dar spera ca astfel, în țară, să poată și pilota, însă s-a înșelat. Cum parașutismul rămânea singura modalitatea de a zbura, Smaranda a continuat. După câteva eșecuri, în 2 octombrie 1931face un salt, de la 6.200 m, depășind atât recordul național, cât și pe cel mondial feminin (4.800 m). A doua zi, regele Carol al II-lea i-a recompensat isprava cu Ordinul ,,Virtutea Aeronautică”, clasa Crucea de Aur.

Încurajată de acest succes mondial, Smaranda Brăescu a plecat în SUA, cu dorința de a doborî recordul absolut la saltul cu parașuta, deținut de un american (6.450 m).

Pe 19 mai 1932, sare de la 7.500 m și intră în istorie! Stabilește astfel un nou record mondial absolut și câștigă faima internațională. A reușit să primească brevetul de pilot, pe 8 octombrie 1932, tot în SUA. Nu-i mai lipsea decât un avion al ei. După ce a reușit să strângă banii, din sponsorizări, și-a cumpărat un avion din Anglia. Numai că autoritățile engleze nu i-au acordat permisiunea să zboare, considerând că trebuie să mai învețe! Atunci Smaranda și-a furat propriul avion, zburând fără autorizație de zbor, spre Franța, de acolo în Germania, în Austria și, în sfârșit, în țară.

Escadrila albă, singura salvare aeriană pilotată de femei

În 1940, la inițiativa Marinei Știrbey, patru românce și-au pus avionul și îndemânarea în slujba patriei: Mariana Drăgescu, Nadia Russo, Virginia Thomass și apoi Virginia Duțescu au alcătuit Escadrila Sanitară, unitate a Forțelor Aeriene Regale, cu însemnele Crucii Roșii.

Femeile-pilot aveau misiunea de a depista și de a evacua răniții de pe câmpul de luptă. România a fost singura țară din lume care a avut o asemenea escadrilă aeriană în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

După instaurarea comunismului, aviatoarele au fost puse sub urmărire. Nu li se putea ierta că fuseseră pe frontul din URSS, chit că nu cu arma în mână. Au fost lăsate în libertate, pentru început, cât să apuce să formeze câteva promoții de piloți, după care au fost urmărite, anchetate, închise, șantajate.

Erau suspectate că, dacă ar fi dorit, s-ar fi putut urca într-un avion și pleca din țară…Fără să plece pe calea aerului, se pare că, la un moment dat, Smaranda Brăescu a reușit să fugă în Franța, unde s-a stabilit și Marina Știrbey, supranumită „Prințesa Aviației Românești”, cea care avusese initiative înființării „Escadrilei Albe”.

Mariana Drăgescu a rămas în țară, fiind onorată și ajutată în ultimii ani ai vieții de asociațiile internaționale de aviatori.

Distribuie prietenilor:

Facebook
Twitter
Pinterest
LinkedIn

Articole recente

Urmărește-ne și pe:

Articole asemanatoare