Dacă în urmă cu două decenii clubul de carte evoca imaginea unei întruniri de cartier sau, în varianta sa glamour, a unui episod din *Oprah*, astăzi el a explodat într-o multitudine de forme, de la întâlniri tăcute în cafenele până la comunități digitale de milioane de oameni. Datele recente arată că acest fenomen nu este doar un moft trecător, ci o transformare profundă a modului în care ne raportăm la lectură și la relațiile sociale.
Un val alimentat de pandemie și de foamea de conexiune
Rădăcinile acestei efervescențe pot fi urmărite până în perioada pandemică. Potrivit unei cercetări publicate de Ministerul Culturii din Franța și citată de *Numéro Magazine*, „48% dintre persoanele de peste 15 ani au declarat că au participat la forme de sociabilitate online (grupuri WhatsApp, cluburi de lectură, cluburi de vizionare de filme) pe care nu le practicau anterior” . Izolarea i-a împins pe oameni către cărți, dar și către nevoia de a împărtăși experiența lecturii. Odată create, aceste obiceiuri nu au dispărut după încheierea restricțiilor, ci s-au consolidat și diversificat.
Cifrele care confirmă tendința
Un raport amplu publicat de platformele Everand și Fable (deținute de Scribd) la finalul lui 2025 arată că 37% dintre cititorii chestionați au participat la cel puțin un club de carte în acel an, iar cititorii cei mai activi făceau parte, în medie, din trei sau mai multe cluburi . Platforma Fable, achiziționată recent de Everand, a înregistrat peste 820.000 de oameni care s-au alăturat unui nou club de carte pe parcursul anului .
Creșterea cluburilor de lectură este confirmată și de NBC News, care raportează că evenimentele legate de cluburi de carte listate pe Eventbrite au crescut cu 31% în 2025, iar „cluburile de lectură tăcute” – întâlniri în care oamenii citesc împreună, apoi socializează – și-au dublat numărul .
Noul val: cluburile tăcute și reinventarea formatului
Poate cea mai spectaculoasă inovație în peisajul cluburilor de lectură este apariția Silent Book Club, supranumit și „ora fericită a introvertiților”. Cofondatoarea Guinevere de la Mare a explicat pentru *People* filosofia din spatele inițiativei: „Am vrut să eliminăm presiunea cluburilor de carte tradiționale, unde există o carte asignată și trebuie să ai întrebări de discuție. Am vrut să creăm un spațiu în care oamenii să se reunească pur și simplu în jurul pasiunii comune pentru lectură” . Astăzi, Silent Book Club are mii de filiale în peste 55 de țări și a fost recunoscut chiar de Oprah Winfrey .
Această reinventare a formatului răspunde unei nevoi reale. Joanna Pozzulo, profesor de psihologie la Carleton University, subliniază într-un articol publicat în *The Conversation* că „participarea la o comunitate de lectură poate reduce izolarea socială, alina singurătatea și crește sentimentul de apartenență – lucruri cu care generațiile tinere se confruntă” .
Între algoritmi și autenticitate
Un alt factor care alimentează boom-ul cluburilor de lectură este frustrarea crescândă față de recomandările generate de algoritmi. Raportul Everand arată că „oamenii pe care îi cunosc personal” rămân principala sursă de descoperire a cărților, iar Tony Grimminck, CEO Scribd, a declarat: „În ciuda progresului tehnologic rapid și a unui an definit de experimentarea AI, cititorii aleg relațiile în locul recomandărilor” .
Vedetele care dau tonul
Fenomenul cluburilor de carte a fost amplificat de celebrități care și-au lansat propriile platforme de recomandări. *The New York Times* a raportat că selecțiile lui Reese Witherspoon au generat peste două milioane de exemplare vândute într-un singur an . Dua Lipa a lansat Service95 Book Club în 2023, Kaia Gerber a inițiat Library Science, iar Dakota Johnson a fondat TeaTime Book Club, fiecare adresându-se unui public ușor diferit . Așa cum scria *San Luis Obispo Tribune*, „există un club de carte pentru fiecare tip de cititor” .
Un antidot la oboseala digitală
Poate cel mai profund motiv al acestei tendințe este reacția la epuizarea produsă de social media. *NSS Magazine* notează că 79% dintre Generația Z și Millennials chestionați de Eventbrite caută evenimente care combină stimularea intelectuală cu cea manuală, iar creșterea cluburilor de lectură face parte dintr-o mișcare mai amplă de respingere a așa-numitelor „brainrot trends” (tendințe de conținut care amorțesc mintea) .
După cum scria Inc.com, „o reacție la tot acel timp petrecut în fața ecranelor se pregătește de ceva vreme. Să atingi iarba este o modalitate de a o face. Dar să te ghemuiești cu o carte captivantă este mult mai distractiv” .
În esență, cluburile de carte au devenit un fenomen global pentru că răspund simultan la trei nevoi fundamentale ale omului contemporan: nevoia de conexiune autentică într-o lume dominată de interacțiuni superficiale, nevoia de a evada din capcana algoritmilor și nevoia de a transforma lectura, un act prin excelență solitar, într-o experiență colectivă. Iar faptul că 37% dintre cititori participă deja la un club de carte, iar evenimentele continuă să se înmulțească, sugerează că acest fenomen abia a început să-și arate forța.
Citim de la mic la mare este o campanie de promovare a culturii scrise, inițiată și implementată de Asociația 7 ARTE în Drăgășani, Vâlcea, cu o co-finanțare AFCN , 2026. Implică doua licee și o grădiniță, evenimente publice de promovare a lecturii și publicarea a 2 cărți (o antologie de poezie scrisă de adolescenți și una pentru copii, inspirată de o poveste locală).
