Literația nu este o simplă introducere în citit, ci fundamentul pe care se va construi întreaga reușită școlară ulterioară. Specialiști precum David K. Dickinson subliniază că această etapă, care precede școala, cuprinde mai mult decât recunoașterea literelor; ea integrează limbajul oral și scris, cunoștințele despre tipar și conștientizarea fonologică, toate într-un proces natural, ghidat de adult.. În acest context, educatoarele de grădiniță au un rol crucial în a expune copiii, zilnic și structurat, la experiențe autentice de limbaj scris.
Cercetări recente au evidențiat atât potențialul, cât și lacunele din practica educațională. Un studiu din 2023 al lui Weadman, Serry și Snow a arătat că, deși educatoarele folosesc frecvent strategii generale de implicare, ele rareori utilizează tehnici specifice de dezvoltare a literației emergente, cum ar fi cele care vizează conștientizarea fonologică sau cunoștințele despre tipar.. În același an, un alt studiu coordonat de Towson și Macy a demonstrat eficacitatea lecturii dialogice, o tehnică în care copilul este încurajat să devină naratorul poveștii prin întrebări deschise. Rezultatele au indicat că simpla pregătire a educatoarelor în această tehnică a dus la creșterea numărului de conversații și a complexității limbajului la copii.
Pornind de la aceste dovezi, iată două activități ușor de integrat în rutina unei grupe de grădiniță:
1. „Vânătoarea de Sunete” (Conștientizare fonologică):Inspirată de lucrările lui Marilyn Jager Adams, această activitate nu necesită materiale, doar vocea educatoarei. Aceasta propune un sunet, de exemplu „ssss” (ca șarpele). Copiii trebuie să „vâneze” obiecte din clasă al căror nume începe cu acel sunet (ex: „sac”, „sertare”, „soare”). În timpul jocului, educatoarea modelează pronunția corectă, articulând sunetul studiat, separat de restul cuvântului. Această abilitate de a izola sunetul inițial este primul pas fundamental către legătura sunet-literă.
2. „Rețeta Zilei” : În fiecare dimineață, educatoarea scrie și desenează pe tablă o „rețetă” pentru o zi reușită, în prezența copiilor. Ea verbalizează fiecare pas: „Scriu de la stânga la dreapta”, „Pun spațiu între idei”. Conținutul poate fi banal: „1. Ne jucăm. 2. Mâncăm biscuiți. 3. Desenăm.”. Pe măsură ce scrie, ea se oprește pentru a număra silabele sau a identifica sunete. Actul de a-i include pe copii în procesul scrierii este susținut de experți precum Susan B. Neuman, care văd în modelarea scrisului de către adult un vector puternic de literație.
Prin urmare, rolul educatorilor în această perioadă nu este acela de a forța alfabetizarea formală, ci de a semăna, prin joc și interacțiune structurată, semințele gândirii literate. Prin activități care îmbină ascultarea, vorbirea despre sunete și expunerea la actul scrisului, copiii vor ajunge la școală nu doar pregătiți, ci și încrezători în forțele proprii.
Citim de la mic la mare este o campanie de promovare a culturii scrise, inițiată și implementată de Asociația 7 ARTE în Drăgășani, Vâlcea, cu o co-finanțare AFCN , 2026. Implică doua licee și o grădiniță, evenimente publice de promovare a lecturii și publicarea a 2 cărți ( o antologie de poezie scrisă de adolescenți și una pentru copii, inspirată de o poveste locală).
