Caută
Close this search box.

O zi cu Claire Barker, autoarea lui „Tătănuș Pipăruș, câinele fantomă”

Îl cunoașteţi pe Tătănuş Pipăruş, câinele-fantomă? Este cățelul familiei Pipăruș și locuiește în reședința Starcross Hall, în Anglia. Tocmai a devenit fantomă, spre tristețea preaiubitei Winnie, favorita lui din familie. După ce se dumirește pe ce lume nouă trăiește, cățelul face tot posibilul pentru a-și ajuta, în continuare, stăpânii. Nu știam nici noi, dar animalele dragi ne rămân credincioase și după ce ne părăsesc.

Creatoarea lui Tătănuș este Claire Barker, ea însăși iubitoare de animale, posesoare a doi câini O zi cu Claire Barker, autoarea lui „Tătănuș Pipăruș, câinele fantomă” 1și mai multe păsări de curte. Claire locuiește, desigur, în Anglia, într-o casă mai puțin veche decât Starcross (care are 904 ani). Atunci când primul lor câine s-a stins de bătrânețe, și-a spus că e nedrept să nu existe povești despre animale-fantomă care rămân loiale casei în care au trăit. Copiii pot accepta astfel mai ușor moartea prietenilor necuvântători și, așa cum amintirea rămâne, rămâne și relația specială.

Pe Tătănuș îl cheamă, în original, Knitbone. Inspirația a venit la Claire odată cu un prieten care-i aducea câteva fire de tătăneasă, scriitoarea find pasionată de botanică. „Knitbone”, a rezumat el proprietățile plantei; în traducere: „unește oase” (extractul de tătăneasă intră în compoziția unguentelor cu efect antireumatic). Lui Claire i s-a părut un nume potrivit pentru un câine care alină durerea și care aduce oamenii împreună, așa că Knitbone i-a rămas numele, iar cățelul a fost găsit de doamna Pepper sub o tufă de tătăneasă. Knitbone Pepper.

O zi cu Claire Barker, autoarea lui „Tătănuș Pipăruș, câinele fantomă” 2De aici până la Tătănuș Pipăruș a lucrat magia lui Andrei Covaciu, traducătorul cărții apărute la Grupul Editorial ALL. Împreună cu redactorul, a făcut ca povestea lui Tătănuș să sune tandru, amuzant și firesc, lucru destul de rar în peisajul autohton al cărților pentru copii. Volumul este primul dintr-o serie care continuă cu noi aventuri ale personajului blănos.

Și am mai aflat un lucru de la Claire: pe gâscanul Gabriel îl cheamă Gabriel pentru că atunci când își deschide aripile pare a fi un arhanghel, unul mai războinic…

Claire a venit la Bucureşti în seara zilei de 9 iunie, par avion, purtând o rochie cu imprimeu cu lămâi, ochelari rotunzi și un zâmbet cuceritor. A venit la invitația noastră, pentru a face cunoștință cu copiii din România în cadrul atelierului smARTkid, parte a proiectului „10 scriitori contemporani citesc pentru copii”, co-finanțat AFCN. Bucureștiul a primit-o aventuros, cu o mare de oameni îmbrăcați în tricouri albe, adunați pentru mitingul PSD; cu lifturi vechi în case noi; cu dansuri tradiționale românești și cu sarmale cu mămăligă la Hanul lui Manuc, perfecte pentru alergia la gluten a britanicei; cu vizite duminică dimineața la biserica Sf. Anton de la Curtea Veche și la Stavropoleos, unde corul bisericii cânta muzică neobizantină în semiîntuneric  („I think this is one of the most beautiful churches I’ve seen in my life”); cu o grădină vie și însorită, la Cărturești Verona, și, mai ales, cu cei mici și curioși să o cunoască pe creatoarea lui Tătănuș.

O zi cu Claire Barker, autoarea lui „Tătănuș Pipăruș, câinele fantomă” 3Trebuie să știți că scriitoarea Claire Barker este un om foarte plăcut, curios și cu umor, care își face gazdele să se simtă de parcă ar cunoaște-o dintotdeauna. Că a avut lipici și la copii nu a fost deloc o surpriză. Scriitoarea i-a invitat să își imagineze fiecare un personaj propriu, o pisică-fantomă: cum o cheamă, unde trăiește („pe un vas de pirați!”), cui i-a aparținut și acum câți ani, mirosul pe care îl emană atunci când este fericită („căpșuuni”), respectiv atunci când îi este frică…  La finalul atelierului, mulți copii i-au oferit cadou desenele pe care le realizaseră, după ce i-au mai explicat o dată ce reprezintă fiecare. Spre deosebire de copiii din Marea Britanie pe care i-a cunoscut la cursuri și ateliere, „ai noștri” sunt mai creativi și mai deschiși să intre în joc, ne-a spus Claire, astfel că educația nonformală le poate fi de un real ajutor.

Dragă Claire, sperăm să ne reîntâlnim!

Meri de la 7Arte

Citește și: Claire Barker: „Copiii au nevoie să vadă adulţi care citesc şi atunci lectura li se va părea ceva firesc” – interviu realizat de Livia Lucan-Arjoca

 

 

Distribuie prietenilor:

Facebook
Twitter
Pinterest
LinkedIn

Articole recente

Urmărește-ne și pe:

Articole asemanatoare